Dar cu Tweety ce-aţi avut?

Până să-i vină unui deştept ideea să le dubleze în limba română, obişnuiam să mă uit la desenele animate de pe Cartoon, şi deseori întârziam la facultate sau la serviciu din cauza câte unui episod mai haios din „Two Stupid Dogs“ sau „Courage, The Cowardly Dog“. Dacă se găsea vreun amic care binevoia să mă caterincească pe tema asta, mă încurajam singur spunându-mi că, până la urmă, principala diferenţă între un băieţel şi un bărbat se referă la preţul jucăriilor, nu la programele tv preferate.

De când căţeii şi pisicile de la televizor au început să se exprime în mult dulcea şi frumoasa limbă românească, lucrurile nu mai sunt aceleaşi. De bună seamă că, de când se-ntreabă „Ce se-ntâmplă, doctore?“ hazul lui Bugs Bunny a scăzut la jumătate faţă de vremurile lui bune, când prutenii din Parlament îi dădeau voie să ne transmită un sincer „What’s up, doc?“.

N-am vreun dinte împotriva limbii noastre strămoşeşti. Dacă România ar fi dat ora exactă în lume, iar cinematografia universală s-ar fi raportat la Studiourile Buftea, nu la Hollywood, mi s-ar fi părut la fel de stupid să-i dublezi în engleză pe Bălănel şi Miaunel.

M-a bucurat să aflu că preşedintele Chinei e vorbitor de limbă română, dar asta nu înseamnă că şi Mickey Mouse trebuie trecut la regim de brînză şi viezure.
De-asta m-am bucurat tare când am văzut că nu sunt singurul care gândeşte aşa, şi că elevii de la o şcoală din Moldova au pus bazele unei mişcări de protest faţă de dublajele animaţiei. Îi zice „Save Tweety“, fiindcă, zic organizatorii, canarul peltic e asasinat moral din clipa în care nu mai poate spune „I tought I taw a putty cat“.

Dacă logica acelora care au impus asemenea dublaje a fost că ţâncul băştinaş se frustrează la nervii capului din cauză că nu pricepe ce zic Tom şi Jerry, atunci trebuie să spun că e vorba de o logică la fel de proastă ca a-i da puştiului să mănânce steroizi în loc de griş cu lapte, din convingerea că numai aşa are parte de mai multe proteine.

După ce a dat tubermanul şi praştia pe Counterstrike, fotbalul de pe maidan pe Fifa 2005, iar şuetele cu colegii nu se mai întâmplă decât pe Messenger, tânărul vlăstar de concepţie post-decembristă nu mai e chiar un şoim al patriei, aşa încât să-i salvezi buna dezvoltare patriotică dându-i desene animante în limba română.

O vârâciune marca Mishu. La 29/03/2006 22:26, în Uncategorized
Mânz, viezure, brânză, blog: , , , ,