Jurnalul lui DaVinci şi Codul lui Tetelu

Frustrat că nu citisem ditai Codul lui DaVinci, m-am dus să văd filmul. Şi, ca un amărăştean marcat de geniul lui Leonardo, am regretat că subiectul peliculei a fost legat de presupusele beizadele ale lui Iisus.

Mai interesante au fost berile de după, când lumea mi s-a scindat între enoriaşii nedispuşi să-şi zdruncine credinţa cu păcatul cercetării şi creştinii de tip nou, gata să spună că au pipăit şi pot să urle: „Nu este!“

La a n-a halbă, când imaginea unui Iisus exercitându-şi mandatul conjugal cu Maria Magdalena îşi făcea loc în minţile mesenilor, mi-am dat seama că mai văzusem undeva toate astea: în Jurnalul lui Tetelu.

De ani de zile sunt cu ochii pe el: între o şpagă, o iniţiativă dictatorială în Tetelia şi un sex oral cu iubita sa Gheorghe, filozoful mafiot îşi face timp să se răfuiască cu divinitatea. A depus în Academia Caţavencu cele mai arzătoare întrebări legate de soarta recentă a creştinătăţii. Şi-L ia de barbă nu doar pe Iisus, ci şi pe Dumnezeu Tatăl, nu ca şmecherul de Dan Brown. Apoi, psalmic şi agramat, Tetelu se roagă.

Citez din memorie: Iisus e născut pe 25 Decembrie, adică e Capricorn, deci cei născuţi în zodiile adverse au belit-o creştineşte. De câte ori dă Dumnezeu la rând şase şase cu zarul? Are Dumnezeu păr la subraţ? Care e PIN-ul de la cardul Lui? Există indicatoare rutiere care să indice prezenţa lui Dumnezeu pe străzi? Cine stinge lumina după Apocalipsă?

Despre teoria uterului Graal, nici nu mai discut, după ce Tetelu a desenat-o, pe-o filă de jurnal, pe „Dumnezeu-femee“.

Aşa încât, devreme ce Jurnalul lui DaVinci există deja, îl aştept pe Dan Brown să mai tulbure o dată existenţa Bisericii scriind, de la stânga la dreapta, un best-seller intitulat Codul lui Tetelu.

O vârâciune marca Mishu. La 06/06/2006 22:29, în Uncategorized
Mânz, viezure, brânză, blog: ,