Despre cum m-am prostit brusc
O fi din cauza căldurii. Mă consolez cu gândul că nimeni nu e genial în fiecare zi, cu atât puţin eu, care n-am fost niciodată. Dar, pe bune, simt că nu-mi mai merge deloc mintea. Aş spune că m-am prostit, dar ar însemna să fiu lipsit de modestie, asumându-mi implicit posibilitatea de-a fi fost cândva deştept. Hai să zicem că trec printr-o perioadă proastă, deşi gramatical corect ar fi să spun că trec printr-o perioadă prost.
Am vrut să mă repar cu Memoplus. Din păcate, după ce mi-am cumpărat prima – şi ultima – cutie, mi-am dat seama că tratamentul tardiv nu-i nicio scoatere. E ca dracu’, mă-nţelegi: cum să-mi recuperez eu memoria cu medicamente, când uit, dimineaţă de dimineaţă, să iau pastila?
Dacă ologului nu-i trebuie picioare, ci un scaun cu rotile, atunci mie mi-ar trebui un blog. Măcar să ţin minte ce-am făcut azi, dacă oricum îmi aduc aminte din doi în trei ce mi s-a mai întâmplat până acum.
Am încercat să găsesc o explicaţie pentru prosteala asta a mea. Unii mi-au zis că s-ar putea să fie de la băutură, dar n-au dreptate. Ba dimpotrivă: am constatat că, după trei – patru beri, îmi vin în cap toţi datornicii, inclusiv ăia care au să-mi dea abţibilde turbo din clasa a patra.
Până la urmă, am găsit un răspuns acceptabil pe net, pe un site de ezoterism: s-ar părea că mi se trage de la schimbarea frecvenţei undelor electromagnetice ale Terrei, mai ales că galaxia traversează o centură fotonică. Vestea bună e, deci, că prosteala mea e una cosmică. Vestea proastă e că, potrivit unor surse extraterestre citate de site-ul de ezoterism, o să-mi revin de-abia în 2012. Ce mă fac eu până atunci, e greu de spus. Aş putea, de exemplu, să profit de slaba activitate cerebrală şi să mă însor, ca o urmare naturală a faptului că mi-am făcut blog.
M-am prostit şi în vis. Mai alalt’eri noapte, n-am putut dormi, pentru că nu ştiam ce o să se întâmple cu id-ul meu de messenger după ce o să mor. Tu te-ai întrebat vreodată ce-o să se întâmple cu id-ul tău de mess după ce o să mori? Păi nu, normal. Tu nu te-ai prostit. Dar, până-n 2012, mai ai destul timp. Centura fotonică, să ştii, nu iartă nimic.
Mânz, viezure, brânză, blog: autocritică, ciudăţenii