4 în 1: inventator, artist, filosof, ginecolog autodidact
Nu sunt multe diferenţe între Craiova şi Praga. Arhitectura ambelor oraşe este lovită de geniu din toate părţile. Cehii au celebrul Castel, a cărui construcţie a durat fix un mileniu, noi avem blocul S200, din a cărui operă de clădire au mai rămas vreo 980 de ani, care vor trece repede. Ei au Vltava, noi avem Jiul. Tramvaie găsim în ambele municipii. La fel, curent electric, canalizare, cinematografe. Cârciumi la fiecare colţ de stradă. Beţivani. Curve. Artişti. Tâmplari. Oenologi.
Există totuşi două lucruri cu care Praga ne ia faţa: primul ar fi metroul. Al doilea ar fi muzeul dedicat lui Jara Cimrman.
Subiectul meu de astăzi, evident, nu este metroul.
Jara Cimrman a fost, de bună seamă, unul dintre cei mai ingenioşi oameni de pe planetă. Din cauza asta, cehii i-au dedicat un muzeu, amplasat la subsolul micului lor turn Eiffel, cunoscut şi ca Turnul Petrin. Şi, vizitând acel muzeu, am înţeles de ce era nevoie de un muzeu Jara Cimrman.
Încă de la intrare, omul nostru era prezentat (citez din memorie) ca fiind un om de litere, dentist, filosof, inventator şi ginecolog autodidact. Ca orice geniu care se respectă, Cimrman nu avusese parte de recunoaştere în timpul vieţii. Abia prin 1966, la 52 de ani de când fusese văzut pentru ultima dată, în munţi, când un doctor i-a găsit, din întâmplare, valiza cu obiecte personale, Cimrman a devenit celebru şi a căpătat, rapid, statutul de cel mai mare ceh al tuturor timpurilor.
Bustul lui Jara Cimrman, cel mai mare ceh al tuturor timpurilor
Atunci s-a constatat că:
• Cimrman inventase spălătoria auto chiar înainte ca maşinile să fi putut fi spălate. De aceea, instalaţia concepută de el a fost folosită la spălatul butoaielor de bere.
• Acelaşi ceh inventase ciocanul pentru bătut câte trei ţigle simultan, obiect expus în muzeu şi care arată ca trei ciocane obişnuite, aşezate din 40 în 40 de cm, pe o singură coadă.
• Cimrman le-a trimis americanilor proiectul Canalului Panama, însoţit de libretul unei opere cu acelaşi nume.
• Cimrman, se pare, a inventat iaurtul.
• Cimrmam a avut o intensă corespondenţă cu Bernard Shaw dar - conform wikipedia – irlandezul nu a răspuns niciodată.
• Tot conform wikipedia, Cimrman a inventat teatrul de păpuşi, pe când se afla în Paraguay.
• Cimrman a efectuat o expediţie de studiu a eschimoşilor canibali. Fugind de un asemenea trib furios, Cimrman a trecut la 7 metri pe lângă Polul Nord.
• Cimrman a revoluţionat şi metodele didactice, clasificând lecturile pe care elevii săi trebuia să le digere în lecturi de tipul „Nu-mă-uita“ şi lecturi de tipul „Ne-nu-mă-uita“.
• Cimrman, pasionat de teatru, l-a sfătuit pe Cehov că o piesă cu numai două surori ar fi prea subţire. Cehov s-a conformat şi a mai adăugat o soră.
• În Praga, însă, piesele lui Cimrman n-au fost bine primite de directorul Teatrului Naţional. Ca răspuns la desele scrisori ale lui Cimrman, acesta a spus: „Te rog să nu îmi mai scrii şi, preferabil, să nu mai scrii deloc“.
• Dar Cimrman nu s-a lăsat. La Viena, Cimrman a pus bazele Şcolii de Criminalistică, Muzică şi Balet.
• Nici ca filosof, Cimrman n-a stat de pomană. În jurnalul lui, s-au găsit maxime precum: „Sunt un ateu atât de perfect, încât mi-e tare frică să nu mă bată Dumnezeu“ sau „Existenţa nu poate să nu existe“.
Şi, stimaţi cititori, câte şi mai câte astfel de lucruri veţi găsi dacă vă veţi duce la muzeul Cimrman din Praga sau dacă, în criză de timp, veţi accesa wikipedia ori veţi căuta pe google după numele acestui mare personaj ceh.
***
Acuma, vă daţi seama că, deşi unii cehi susţin că e rudă cu Leonardo da Vinci şi că numele lui corect era Jara da Cimrman, omul despre care vorbirăm n-a prea existat vreodată. Personajul a fost creat prin 1966, cel mai probabil la beţie, de realizatorii unei emisiuni radiofonice de la postul naţional cehoslovac. Dar mitul lui Cimrman s-a dezvoltat atât de rapid, încât Jara a prins mai multă viaţă decât un om născut din mamă şi tată. În 2005 (când şi noi aveam concursul ăla cu Cel mai mare român) cehii au putut să-şi voteze, la televiziune, cel mai mare reprezentat al neamului din întreaga lor istorie. După ce s-au numărat voturile, stupoare: Hasek era pe locul 39, Kafka pe locul 55, Milan Kundera pe 85, Milos Forman pe 30. Fiindcă pe locul întâi era, evident, Jara Cimrman. Realizatorii au vrut să-l descalifice, dar s-au lovit de criticile telespectatorilor. Mulţi dintre ei nici măcar nu ştiau că Cimrman n-a existat cu adevărat, atât de bine ţesută era biografia sa fictivă. A fost nevoie de schimbarea regulamentului, aşa încât Cimrman să câştige detaşat secţiunea de cei mai mari cehi imaginari.
***
Despre povestea asta stăteam de taină cu beţivanii mei, mai zilele trecute, pe terasă la Irish. Noi n-avem un muzeu al lui Păcală, ori un muzeu al lui Bulă, ori al lui Nea Mărin, ori al lui Sucă, ori un muzeu al lui Tetelu, dacă vreţi. N-avem imaginaţie. Deşi, culmea, mari maeştri ai absurdului, precum Eugen Ionescu ori Tristan Tzara, sunt plecaţi du pi la noi dupe-acilea. Dar avem, ca şi în Praga, tramvai.
Mânz, viezure, brânză, blog: caterincă, ciudăţenii, Craiova, viaţă
Pacala: Mishu a inventat iaurtul!
mai dragutzule, ai dat bani sa vizitezi minunatia aia de muzeu sau era gratis, pt tot poporul turist?
Am fost fortat in Ungaria cu un grup international, unde am vizitat tot felul de chestii pe care le vedeam si aici fara sa ma strofoc prea tare, gen porci, cai, olari si tzarani facatori de palinka, si ce m-a “marcat” a fost k oamenii au facut un muzeu al naturii, cu toate ca n-au natura, au doar o campie si un lac, dar in muzeul de 3 camere era o vrabiuta impaiata si o cioara si multa verdeata de plastic, si pe fundal de pe un CD o pasarica ciripea, si afara o baba facea muste pe panza si un olar facea o ulcica (cum fac si la noi la tzara) asta a fost muzeul, si ne-au dat palinka (cica de ei inventata), si ne-au zis ca au avut si dealuri si munti, dar i le-au luat romanii (au scapat cuvantul “inapoi!!!”, nu dadea bine). Oamenii aia luau 20 de euro pt vizitarea acestui “muzeu”si au turism, desi nu au ce sa arate. (Grupul nostru international a fost in extaz (nu mi-a fost clar daca de la palinka sau de la pasarica
“Din cauza asta, cehii i-au dedicat un muzeu”. noi ar trebui sa-i ridicam muzeu lu bulă.datorita!
Nu sunt şi nici n-o să fiu vreun grămătic, aşa că fac multe greşeli. Pe unele din ele le şi corectez, atunci când le văd sau când mi se atrage atenţia asupra lor. Exemplul tău însă nu se numără printre ele. Dacă ne gândim un pic cu mintea noastră, şi nu cu a fufelor care ne-au învăţat nişte chestii de-a-n boulea prin gimnaziu, „din cauza“ se poate folosi fără emoţii în loc de „datorită“, întrucât evidenţiază o relaţie cauzală şi atât, fără să precizeze dacă efectul este negativ sau pozitiv. Ergo, „din cauza“ se poate folosi la fel de bine şi în loc de „din vina“ sau „din pricina“. Poate fi considerată o greşeală să foloseşti „datorită“ sau „mulţumită“ pentru a evidenţia cauza care a provocat un efect negativ, dar şi asta e valabilă numai într-un context lipsit de umor. Că, de exemplu, eu aş putea să spun acum că m-am enervat datorită acestui comentariu şi n-aş greşi.
[...] ştiţi, că vă mai povesteam io la un moment dat despre Jara Cimrman, cel mai mare ceh al tuturor timpurilor, inventator, filosof şi ginecolog autodidact. Acuma am făcut şi câteva poze, ca să înţelegeţi despre ce e vorba. Ocazie cu care făcui [...]