THE BLOG-BÂRLOG

Transmitem în direct din Vama Veche, zona terasei Stuf, unde vreo mie – două de cetăţeni dansează şi ţopăie pe ritmuri agreate bio-cultural, cu o bucurie şi o vioiciuine de zici că tocmai s-a sfârşit al Doilea Război Mondial.

Corporatişti făcuţi mangă, care dansează cu toată nonşalanţa celor patru carduri VISA din buzunare; punkişti gata să facă pogo şi pe melodiile lui John Lennon; satanişti închipuiţi, cu pentagrama de pe tricou spoită cu maioneza shaormei, bucuroşi că prin partea asta de ţară nu-i bagă nici dracu-n seamă; hippioţi costelivi, pletoşi şi bărboşi, hristoşi care te întreabă dacă n-ai o ţigară în plus cu fierbinţeala rugii din Grădina Ghetsemani. Toţi dansează şi se bucură şi fac consumaţie, în timp ce eu, de-abia aterizat în mijlocul lor, stau şi mă întreb: ce-or sărbători oamenii ăştia?

A ieşit victorioasă vreo revoluţie anti-globalizare şi eu, ca un ageamiu ce sunt, n-am aflat? O fi fost poluarea înfrântă acum, de când greenfestul e sponsorizat de esenţa mişcării şi a poluării? S-a găsit remediul pentru cancer? Au înviat Morrison şi Cobain? Se refac stratul de ozon şi calota glaciară? Se intră fără bilet la Stuffstock? Ori faptul că se aud pe plajă melodiile pe care le-au învăţat pe de rost ascultându-le la i-Pod, în fiecare dimineaţă, în metrou, are asemenea efect revigorant?

Nu cred.

Să fie vorba doar de alcool, nisip, iarbă, muzică şi sex? Adica nu tu revoluţie, nu tu nonconformism, nu tu boemie?

Nu pot să cred nici asta.

Mă rog, n-o să-nţeleg prea curând de ce s-o bucura atât de tare această armată de rebeli, antrenată psihologic să lupte cu tot ce e chicios, comercial sau scoate fum, dar e bine că ei se bucură şi mă bucur şi eu de bucuria lor, ca într-un terapeutic group-hug. Şi-apoi, de ce să mă-ngrijorez? Vorba aia: nu încălzirea e globală, băutura e puţină!

Am un celular de 80 de grame, calculatorul la care scriu ştie să facă milioane de socoteli pe secundă, parabolica mi-aduce filme direct din burta satelitului, ţigara pe care o fumez are filtrul plin de găurele laser. Sunt, de bună seamă, un copil al înaltelor tehnologii. Totuşi, mă coc acum de cald ca un cârnat oltenesc aşezat pe grătar: nu e cinstit.

Aerul condiţionat, arma mea împotriva încălzirii globale, m-a pricopsit cu laringită, după ce că oricum nu mă răcorea mai mult decât peştera pe neanderthalian. Şi, în timp ce acel unu la sută inspiraţie mi se scurge pe ceafă, luat de şuvoiul celor 99 la sută transpiraţie, toate gadgeturile scornite în ultimele decenii mi se par dintr-o dată inutile ca foamea şi absurde ca preţul benzinei.

În plus, aud că ţara trece prin cea mai cruntă secetă a secolului şi că pământul s-a crăpat de ruşinea soarelui mai ceva ca în 1946.

E bine că, de-atunci, de după război, savanţii au inventat zborurile supersonice, au trimis câini în spaţiu şi oameni pe Lună, au inventat CD-ul şi Viagra, dar, vai!, ne-au lăsat să stăm în faţa secetei neputincioşi ca Mioriţa la capul baciului moldovean, noi nefiind deci cu niciun floc mai breji decât bunicii noştri.

Gheţarii se topesc, dar nu-i bai, căci avem elicoptere cu care să zburăm pe deasupra lor, monitorizându-le, vadră cu vadră, prelingerea în ocean.

E ciudat: omenirea fizicii nucleare nu s-a gândit să tehnologizeze dansul ploii şi, peste arbitrariul Sfântului Ilie, n-a putut inventa precipitaţiile la comandă.

Primesc însă şi veşti bune: pe la Buzău, tocmai se brevetează un soi de pătlăgele anti-secetă, care ne va da tomate de dimensiunea cireşelor pietroase. Probabil, e vorba de nişte roşii altoite cu tulpină de dromader, care nu vor avea nevoie de prea multă apă ca să crească mici şi frumoase.

Aştept ca şi staţiunile de cercetare de pe la noi să se adapteze uscăciunii vremurilor şi să inventeze prazul de deşert, gros cât creionul (eventual, la fel de gustos), pe care eu, cu mândrie oltenească, am să-l port ţanţoş în buzunarul de la piept, lângă celularul meu de 80 de grame.

Iar dacă, murind de cald, n-o să mai apuc era micro-prazului, măcar am consolarea că vecinii mă vor vedea la ştirile de la ora 5 pe televizoarele lor cu plasmă, HD-ready.